Log in
  1. Despre BOVINE:
  2. Boli
  3. Urgente
  4. Ingrijire
  5. Rase
  6. Cuvinte cheie
Totul despre BOVINE
alegeti categoria sau cuvintele cheie

Informatii experte, atent selectionate de medici veterinari pentru o buna si corecta informare.

Atentionare!
Aceste informatii sunt atent selectionate si scrise de medici veterinari, dar nu tin loc de consultatie sau examinare medicala. Este important pentru noi, medicii veterinari, ca dumneavoastra sa aveti informatii corecte, prezentate pe intelesul dvs pentru a va creea o idee generala despre problemele cu care va confruntati in relatia cu prietenii necuvantatori. Este important pentru noi sa intelegeti ca pentru siguranta si sanatatea acestor animale este necesar ca examinarea medicala si tratamentul sa se realizeze doar in cabinetul medical si sub supravegherea unui medic veterinar. Informandu-va corect ne ajutati mult in actul medical, putand astfel sa ne prezentati cat mai in detaliu problemele cu care va confruntati.

Trebuie sa fiti constienti ca animalele noastre nu pot spune ca le doare, nu pot sa ne arate ce nevoi stringente au, nu pot sa ne raspunda la intrebari. Depinde doar de dvs sa fiti un proprietar responsabil, bine informat, care sa observe la timp orice problema aparuta si care sa poata lua cea mai buna decizie in ceea ce priveste viata si sanatatea acestora. Ele depind doar de dumneavoastra si de dragostea pe care le-o impartasiti. Fiti responsabil, informati-va corect si apelati de indata la un medic veterinar ori de cate ori aveti suspiciuni ca animalul dvs are probleme. Doar astfel putem avea sansa reala de a salva viata, sanatatea si castigurile aduse de animalele dvs.

Va multumim pentru ca ne ajutati sa ne indeplinim misiunea cu succes.

Centrul de Diagnostic al Bolilor la BOVINE
alegeti dintr-o subcategorie de boli sau din selectia de texte Meniu special-tab boli la caini

 


Pentru informații de calitate, Pentru a fi alături de noi, Pentru a ne susține efortul, Donează o cafea echipei Veterinarul. Mulțumim pentru aprecierea ta.


 

Cele mai frecvente boli la Bovine

Torsiunea uterina la vaci

  Torsiunea uterina apare de obicei in apropierea termenului fatarii din cauza unei distocii subsecvente. Elementele de fixare ale uterului si modul in care vaca fata joaca un rol important in aparitia si dezvoltarea acestei stari. 

Urgentele la BOVINE
alegeti dintr-o subcategorie sau din selectia de texte Meniu special-tab urgente bovine

Cele mai frecvente urgente la Bovine

Error: No articles to display

Centrul de ingrijire
alegeti dintr-o subcategorie sau din selectia de texte Meniu special-tab intretinere bovine

Cele mai citite articole despre ingrijirea Bovinelor

Fiziologia glandei mamare

Fiziologia glandei mamare

  Rolul biologic al glandei mamare este indeplinit prin produsele sale de secretie, colostru si laptele, produse indispensabile pentru hranirea nou-nascutului...

Registrul Raselor la BOVINE
alegeti dintr-o subcategorie sau din selectia de texte Meniu special-tab rasele la caini

Cele mai citite articole despre rasele de bovine

Error: No articles to display

next
prev

Calitatea furajelor factor determinat al productiei

Rase de caini usor de ingrijit Rase de caini usor de ingrijit

Pentru o ferma care creste vaci cu o productie mare de lapte, furajul trebuie inteles ca o materie prima care se tansforma in lapte. De sortimentul de furaje, si mai ales de calitatea acestora, depinde in cea mai mare masura atat nivelul productiei de lapte cat si starea de sanatate a vacilor. In aceeasi ordine de idei, trebuie spus ca nu poate fi conceputa o ferma de vaci rentabila, fara asigurarea unor furaje de buna calitate si in cantitati suficiente.

 In prezent, prin lucrarile de ameliorare s-a ajuns in stadiul cind, la foarte multe vaci, productia de lapte poate fi oricat de mare cu conditia ca vaca sa poata ingera atatea substante nutritive cate sunt necesare pentru a se produce laptele. Dar nu numai atat, la vacile cu productie foarte mare, daca nu se asigura prin furaje substantele nutritive necesare sustinerii lactatiei , se consuma rezervele corporale (daca acestea exista) si pot aparea tulburari metabolice (in special cetoze) urmate de o reducere brusca a productiei de lapte si a procentului de grasime si chiar pierderea animalelor.

Nu este suficient sa producem multe furaje, daca acestea nu sunt de calitate. Practic vorbind, animalele pot sa ╬ôçmoara de foame╬ôçchiar daca au in permanenta ieslea plina, insa cu furaje de slaba calitate, pe care animalele nu le consuma. Cand apreciem calitatea unor furaje, pe langa valoarea lor nutritiva data de continutul in nutrienti (substante nutritive), esential este si consumabilitatea acestora. Cercetarile din ultimele decenii au fost axate in mare masura pe acest aspect. in unele sisteme moderne de normare a hranirii, cum este de exemplu sistemul INRA elaborat in Franta, ca de altfel si sitemul elaborat in tara noastra si care este in curs de a fi introdus in marea productie, se tine seama de acest aspect. Pe langa calcularea capacitatii de ingerare a animalelor s-a determinat si consumabilitatea pentru foarte multe furaje de volum, elaborandu-se chiar si o unitate de masura, numita ╬ôçunitate de satietate╬ôç sau de ╬ôçincarcare digestiva╬ôç. Toate acestea pentru a realiza un consum cat mai mare de furaje de volum, cu care sa fie sustinuta o productie de lapte care la randul ei sa poata fi cat mai mare.

Se pune intrebarea: de ce trebuie acordata atentie mare furajelor de volum? in primul rand pentru ca bovinele prin natura lor sunt ierbivore si pentru ele acest tip de furaje poate asigura buna functionare digestiva si metabolica. Apoi, in tubul digestiv principalii precursori ai laptelui (acizii grasi volatili) se formeaza mai eficient din hidratii de carbon stucturati (de tipul celulozei) si mai putin eficient pe seama amidonului prezent in nutreturile concentrate obisnuite. Performante maxime in producerea laptelui se pot obtine numai prin imbinarea acestor doua categorii de furaje, respectiv ratia sa contina cel putin 60% furaje de volum si cel mult 40% concentrate. Un alt avantaj al furajelor de volum este acela ca productia de substante nutritive la un hectar cultivat cu acest tip de furaj (recoltate ca planta intreaga) este de obicei dubla fata de cel cultivat pentru obtinerea de concentrate. La cultura de porumb, de exemplu, prin recolta de boabe, se obtin la hectar numai circa 40% din substantele nutritive care se pot obtine din aceeasi cultura insilozata ca planta intreaga.

Principalii factrori care determina consumabilitatea furajelor de volum sunt: felul furajului (sortimentul), stadiul de vegetatie si modul de conservare.

in privinta sortimentului de furaje, se cunoaste ca vacile de lapte consuma foarte bine furajele dulci. Astfel, spre exemplu, sfecla poate fi consumata pana la supraincarcare digestiva. Sunt consumate cu placere leguminoasele si gramineele de foarte buna calitate, in special trifoiul alb, trifoiul rosu, lucerna, raigrasul (Lollium perene), pajistile naturale pluriflore, iarba de Sudan, porumbul.

in privinta stadiului de vegetatie, consumuri maxime se obtin pentru furajele verzi, cand au un continut de substanta uscata (SU) de 16-18%, iar pentru fanuri, cand continutul de celuloza nu depaseste 22%, respectiv la aparitia spicului la graminee si aparitia butonului floral la leguminoase.

Modul de conservare are o importanta deosebita asupra consumabilitatii. Cea mai mare consumabilitate o are semifanul de leguminoase sau graminee cu un continut de 45-55% umiditate. Urmeaza in ordine nutreturile insilozate de foarte buna calitate, cu continut scazut de umiditate (continut crescut de SU); in mod deosebit porumbul insilozat cu 32-35% SU si cu 30% boabe in masa insilozata (pentru taurinele la ingrasat continutul de SU al porumbului insilozat poate ajunge la 45%), fanurile de trifoi, lucerna, Lolium sau cele naturale cu 22-24% celuloza si nepoluate. Diferentele de consum date de modul de conservare sunt foarte mari, spre exemplu la fanul de lucerna oscileaza de la 0,8 la 2,5 kg SU la 100 kg greutate vie, iar la nutreturi insilozate si semifanuri de la 0,5 la 5 kg de SU per 100 kg greutate vie, minimum fiind la nutreturile insilozate cu umiditate mare, iar maximum la semifanurile de foarte buna caliate. La porumbul insilozat, consumabilitatea variaza de la 1 la 3,5 kg SU per 100 kg greutate vie in ratie cu continutul de SU si de boabe avut la insilozare.

Ce inseamna aceasta pentru vacile de lapte?

Dupa calculele noastre, de exemplu, daca se utilizeaza la discretie fan de lucerna din coasa I plouat, la care consumul voluntar este de 0,8 kg SU si porumb insilozat cu 22% SU cu putine boabe (recoltat in stadilu de bob in lapte) la care consumabilitatea este de 1,2 kg SU per 100 kg greutate vie si daca la acestea se adauga 40% din SU nutreturi concentrate se poate realiza un consum total care permite sustinerea unei productii maxime de cca 15,5 kg lapte pe zi. Cu acelasi sortiment de furaj, dar de buna calitate, respectiv fan de lucerna din coasa a II-a recoltat la imbobocire, care are consumabilitate de 2,5 kg SU si porumb insilozat cu 35% SU si cca 30% boabe in masa insilozata cu consumabilitate de 3,5 kg SU adaugand si de aceasta data 40% concentrate din SU a ratiei, poate fi sustinuta o productie maxima de pana la 70-80 kg lapte pe zi.

in concluzie, productii mari si economice de la vacile de lapte se pot obtine numai cu furaje de cea mai buna calitate. La vacile cu potential productiv ridicat, nivelul productiei depinde de calitatea furajelor si in special a celor de volum.

Sursa:www.telelearning.ro

 

PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE SI SFATURI EXPERTE CONSULTATI MEDICUL VETERINAR CURANT SAU UN MEDIC VEDTERINAR SPECIALIST.Va rugam sa retineti ca informatiile prezentate sunt pentru informarea dvs., date oferite de medici veterinari experti. Aspectele practice si manifestarile clinice pot avea semnificatii variabile specifice fiecarui individ de aceea aceste articole nu sunt un substitut pentru o examinare clinica efectuata de un medic veterinar. Pentru intrebari particularizate situatiei dvs., va rugam sa intrebati un medic veterinar in sistemul SENSA. Aceste informatii fac parte din programul de informare corecta a proprietarilor de animale de companie sau de ferma derulat de Revista Veterinarul impreuna cu colaboratorii si editorii sai.



Ultima modificareMarți, 30 August 2016 14:06
  • Ustensile necesare: Nespecificat
  • Activitate necesita specializare?: Nespecificat
  • Recomandarea noastra: Saloane de ingrijire
Mai multe din această categorie: Biosecuritatea in fermele de taurine »

trclama pachet promo firme 600