Log in
  1. Despre BOVINE:
  2. Boli
  3. Urgente
  4. Ingrijire
  5. Rase
  6. Cuvinte cheie
Totul despre BOVINE
alegeti categoria sau cuvintele cheie

Informatii experte, atent selectionate de medici veterinari pentru o buna si corecta informare.

Atentionare!
Aceste informatii sunt atent selectionate si scrise de medici veterinari, dar nu tin loc de consultatie sau examinare medicala. Este important pentru noi, medicii veterinari, ca dumneavoastra sa aveti informatii corecte, prezentate pe intelesul dvs pentru a va creea o idee generala despre problemele cu care va confruntati in relatia cu prietenii necuvantatori. Este important pentru noi sa intelegeti ca pentru siguranta si sanatatea acestor animale este necesar ca examinarea medicala si tratamentul sa se realizeze doar in cabinetul medical si sub supravegherea unui medic veterinar. Informandu-va corect ne ajutati mult in actul medical, putand astfel sa ne prezentati cat mai in detaliu problemele cu care va confruntati.

Trebuie sa fiti constienti ca animalele noastre nu pot spune ca le doare, nu pot sa ne arate ce nevoi stringente au, nu pot sa ne raspunda la intrebari. Depinde doar de dvs sa fiti un proprietar responsabil, bine informat, care sa observe la timp orice problema aparuta si care sa poata lua cea mai buna decizie in ceea ce priveste viata si sanatatea acestora. Ele depind doar de dumneavoastra si de dragostea pe care le-o impartasiti. Fiti responsabil, informati-va corect si apelati de indata la un medic veterinar ori de cate ori aveti suspiciuni ca animalul dvs are probleme. Doar astfel putem avea sansa reala de a salva viata, sanatatea si castigurile aduse de animalele dvs.

Va multumim pentru ca ne ajutati sa ne indeplinim misiunea cu succes.

Centrul de Diagnostic al Bolilor la BOVINE
alegeti dintr-o subcategorie de boli sau din selectia de texte Meniu special-tab boli la caini

 


Pentru informații de calitate, Pentru a fi alături de noi, Pentru a ne susține efortul, Donează o cafea echipei Veterinarul. Mulțumim pentru aprecierea ta.


 

Cele mai frecvente boli la Bovine

Torsiunea uterina la vaci

  Torsiunea uterina apare de obicei in apropierea termenului fatarii din cauza unei distocii subsecvente. Elementele de fixare ale uterului si modul in care vaca fata joaca un rol important in aparitia si dezvoltarea acestei stari. 

Urgentele la BOVINE
alegeti dintr-o subcategorie sau din selectia de texte Meniu special-tab urgente bovine

Cele mai frecvente urgente la Bovine

Error: No articles to display

Centrul de ingrijire
alegeti dintr-o subcategorie sau din selectia de texte Meniu special-tab intretinere bovine

Cele mai citite articole despre ingrijirea Bovinelor

Proiectarea unei ferme de vaci

Proiectarea unei ferme de vaci

Avand in vedere faptul ca in ultimii ani au aparut hiperferme de vaci care pe langa un pret fabulos de...

Registrul Raselor la BOVINE
alegeti dintr-o subcategorie sau din selectia de texte Meniu special-tab rasele la caini

Cele mai citite articole despre rasele de bovine

Error: No articles to display

next
prev

Fiziologia glandei mamare

 

Rolul biologic al glandei mamare este indeplinit prin produsele sale de secretie, colostru si laptele, produse indispensabile pentru hranirea nou-nascutului, cel putin in prima perioada a vietii acestuia (perioada de sugar). Datorita capacitatii sale de a sintetiza cantitati mari de lipide, glucide si proteine cu valoare biologica ridicata, glanda mamara a animalelor (rumegatoare) domestice a dobandit si o importanta economico-sociala speciala intrucat omenirea (in primul rand, copiii) continua sa ramana dependenta de hranirea cu lapte in ciuda dezvoltarii industriei alimentare la performante nemaiintalnite pana in prezent. De aceea, fiziologia lactatiei reprezinta un domeniu in care acumularea de date stiintifice (mai ales in ultimii 50 de ani) are o dinamica impresionanta.

Organizarea functionala a glandei mamare

Numarul, topografia si organizarea structurala a mamelelor la femelele domestice

Mamela, organ specific femelelor de mamifere, este o glanda specializata in secretia, stocarea si eliberarea laptelui. La femelele domestice exista diferente de specie in ceea ce priveste numarul, forma, localizarea si organizarea structurala a mamelelor.

Localizarea mamelelor este, in perechi simetrice, bilateral fata de linia alba, situate in regiunea ingvinala la rumegatoare si cabaline si in regiunile toracica, abdominala si ingvinala la carnivore, suine si leporide.

Numarul mamelelor difera de la o singura pereche la oaie, capra si la iapa, doua perechi la vaca si bivolita sau 5-8 perechi la catea, pisica, scroafa si iepuroaica.

Forma mamelelor este globuloasa, ele prezentand pe suprafata externa convexa un mamelon mai mult sau mai putin proeminent.

Organizarea structurala a mamelelor este in perechi distincte la carnivorele domestice, suine si iepuroaica, spre deosebire de rumegatoare si cabaline la care mamelele sunt grupate intr-un singur organ globulos numit uger. Ugerul prezinta doua jumatati identice la oaie, capra si iapa, iar la vaca si bivolita prezinta patru sferturi: doua anterioare, mai mici, si doua posterioare, de regula mai mari.

Structura functionala a glandei mamare

Acinii mamari

Formatiunea secretoare a glandei mamare este acinul mamar, numit si alveola mamara. Peretele acinului mamar este constituit din: membrana bazala, epiteliu glandular (format din celule secretoare sau lactocite), dun numeroase celule mioepiteliale. Acinul mamar forma globuloasa, cu diametre de 100-300 mm, fiind format dintr-un perete sfericconstituit din circa 50-90 de celule asezate in monostrat pe membrana bazala. inaltimea celulelor secretoare (circa 600) este invers proportionala cu gradul de plenitudine a acinului cu secretie lactica*. La exteriorul acinului mamar, pe toata suprafata acestuia, se afla o retea

____________________

* 150-200 de alvelole mamare formeaza un lobul mamar cu dimensiuni de aproximativ 1,5╣1,0╣0,5 mm

(0,7-0,8 mm 3 ). Mai multi lobuli (15-20) formeaza un lob mamar.

de celule mioepitelilale, cu rol in realizarea ejectiei laptelui. La exteriorul stratului de celule mioepiteliale exista o retea fina de capilare sanguine.

Sistemul canalicular

De la fiecare acin mamar porneste un canalicul acinar, prevazut cu un epiteliu glandular monostratificat. De regula, 5-6 astfel de canalicule conflueaza, formand un canal galactofor comun. Mai multe canale galactofore comune se unesc formand un canal galactofor mediu care colecteaza laptele de la un lobul mamar. Canalele galactofore comune si medii au epiteliu bistratificat, fara activitate secretorie. Canalele galactofore medii, care deservesc cate un lob mamar, conflueaza in numar variabil si formeaza un canal galactofor principal, care se varsa in cisterna glandulara. Cisterna mamara are un volum variabil in functie de specie. Ea comunica la exterior prin cabalul mamelonar. In peretele cisternei si in cel al cabalului mamelonar exista fibre musculare netede si fibre elastice care asigura (prin dispozitia lor radiara si chiar circulara cat si prin tonusul lor) impedicarea curgerii laptelui din glanda mamara intre mulsori. Numarul canalelor papilare pentru fiecare (mamelon) variaza cu specia; 1 la vaca si bivolita, oaie si capra, 2 la scroafa, 2-3 la iapa si magarita, 4-7 la pisica si 8-20 la catea.

Canalele galactofore nu poseda sfinctere, dar la confluenta lor exista zone de ingustare a lumenului. Numai canalul mamelonar prezinta sfincter mamelonar bine dezvoltat.

Irigarea sanguina si drenajul limfatic

Vascularizarea sanguina arteriala a glandei mamare la rumegatoare si cabaline deriva din artera pudenda externa (ramificatie a arterei prepubiene) care strabate canalul ingvinal si se ramifica la baza ugerului (la bovine) in ramuri anterioare si posterioare care se distribuie apoi fiecarui lobul si in jurul fiecarui acin unde formeaza retele capilare dense. O mica parte din sangele arterial provine din artera perineala (ramura a pudendei interne) care paraseste cavitatea pelvina pe la nivelul arcadei ischiatice si abordeaza ugerul pe la fata lui posterioara. Aceasta artera realizeaza anastomoze cu ramurile arterei pudende externe la baza ugerului.

Vascularizatia sanguina venoasa poate prelua un volum impresionant de sange. Ea este formata din venulele si venele ugerului care conflueaza intr-un plex venos situat la baza ugerului, de unde sangele este drenat pe doua cai: vena pudenta externa, care strabate canalul ingvinal pentru a patrunde in cavitatea abdominala si vena subcutanata abdominala care la sfarsitul traseului sau subcutanat intra in cavitatea toracica. In statiune, sangele venos este drenat indeosebi prin vena subcutanata abdominala, iar in decubit prin vena pudenda externa. In plina lactatie, venele ugerului pot capata aspect varicos 1 . Debitul sanguin al glandei mamare este deosebit de intens (22 ml sange/100 g glanda/min in repaus mamar, pana la 101 ml/100 g glanda/min in cursul lactatiei) 2 . Debitul

___________________________

1 - semnificatia functionala a acestui efect nu este pe deplin elucidata (adaptare functionala sau depasire patologica a limitelor functionale);

2 - in 24 de ore, prin ugerul unei vaci cu o productie de 20 l lapte se inregistreaza un debit sanguin de circa 10.000 l sange ceea ce inseamna ca pentru producerea unui litru de lapte glanda mamara are nevoie de circa 500 l sange (datele din literatura indica variatii intre 200 si 1000 l sange, cu media de 670 l sange, pentru un litru de sange).

sanguin mamar scade semnificativ prin vasoconstructia provocata de catecolamine (motiv pentru care femela lactanta nu trebuie stresata).

Vascularizatia limfatica isi are originea in spatiul interstitial al glandei mamare. Ea este reprezentaa de vase limfatice care conduc limfa catre ganglionii limfatici situati la baza ugerului. De aici, limfa este drenata prin 2-3 canale limfatice, care traverseaza canalul ingvinal si apoi patrunde in trunchiul limfatic lombar. Prin limfa sunt drenate cantitatile excedentare ale lichidului interstitial formate prin infiltratie capilara. inainte de fatare, capacitatea de drenaj a sistemului limfatic (de circa 0,1 ml limfa/g de glanda mamara) este depasita ceea ce explica aparitia edemului fiziologic al ugerului in zilele premergatoare parturitiei.

Inervatia

Inervatia ugerului este asigurata de ramuri nervoase somatice si vegetative (simpatice).

Inervatia somatica este reprezentata de fibre senzitive provenind din trei perechi de nervi lombari si o pereche de nervi sacrali. Filetele nervoase lombare (componente ale nervului ilio-ingvinal) stabat canalul ingvinal si apoi se distribuie la nivelul epiteliului cutanat din zonele anterioare si laterale ale ugerului precum si la nivelul mamelonului. Filetele nervoase sacrale (componente ale nervului perineal) inerveaza pielea fetei posterioare a ugerului.

Inervatia vegetativa este reprezentata de filete simpatice (provenite din simpaticul lombar), care insotesc nervul ilio-ingvinal si se repatizeaza vaselor sanguine mamare, musculaturii netede a canalelor galactofore si tesutului conjunctiv mamar.

Pana in prezent nu a fost inca descrisa inervatia vegetativa parasimpatica a glandei mamare.

Acinii (celulele secretoare si celulele mioepiteliale) nu sunt inervati, ei fiind controlati prin influente hormonale.

Sistemul de sustinere a ugerului

Greutatea ugerului in plenitudinea sa poate ajunge la vaca 50-60 kg, fapt care a determinat formarea la aceasta specie a unui sistem eficient de sustinere a glandei mamare. Acest sistem este compus din ligamentul suspensor medeian si ligamentele suspensoare laterale.

Ligamentul suspensor median este format din doua foite fibroelastice (atasate de simfiza ischio-pubiana), care separa ugerul in doua jumatati simetrice.

Ligamentele suspensoare laterale sustin partile laterale ale ugerului si ele sunt formate din benzi de tesut conjunctiv lipsit de elasticitate.

Ligamentele suspensoare median si laterale emit bandele transversale care separa sferturile anterioare de cele posterioare. Unele bandelete cu origine in limitele mentionate, se insera in structura lombara a glandei mamare si concura la formarea stromei acestuia.

Pe langa rolul sau functional esential de sustinere a ugerului, acest sistem de ligamente asigura si mentinerea normala a debitului sanguin si a drenajului limfatic prin preluarea greutatii structurilor glandei mamare, prevenind astfel comprimarea vaselor sanguine si limfatice ale ugerului.

 

PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE SI SFATURI EXPERTE CONSULTATI MEDICUL VETERINAR CURANT SAU UN MEDIC VEDTERINAR SPECIALIST.Va rugam sa retineti ca informatiile prezentate sunt pentru informarea dvs., date oferite de medici veterinari experti. Aspectele practice si manifestarile clinice pot avea semnificatii variabile specifice fiecarui individ de aceea aceste articole nu sunt un substitut pentru o examinare clinica efectuata de un medic veterinar. Pentru intrebari particularizate situatiei dvs., va rugam sa intrebati un medic veterinar in sistemul SENSA. Aceste informatii fac parte din programul de informare corecta a proprietarilor de animale de companie sau de ferma derulat de Revista Veterinarul impreuna cu colaboratorii si editorii sai.



Ultima modificareMarți, 30 August 2016 14:00
  • Ustensile necesare: Nespecificat
  • Activitate necesita specializare?: Nespecificat
  • Recomandarea noastra: Saloane de ingrijire

trclama pachet promo firme 600