Legatura dintre rezistenta bacteriilor din tractul intestinal si utilizarea antibioticelor la porci si pui tip broiler

Echipa internationala, care a inclus oameni de stiinta din Universitatea Utrecht si Wageningen Bioveterinary Research, a descoperit faptul ca tipul si cantitatea genelor prezente in tracturile intestinale au fost diferite in conformitate cu tipul animalului si cu tara din care acesta provenea.

Echipa a vizitat 178 de ferme de pui broiler si 181 ferme de porci din noua tari ale Uniunii Europene, colectand mai mult de 9000 probe de fecale.

Datele colectate prin ADN-ul din materiile fecale.

Acestia au optat pentru o abordare noua de masurare a rezistentei, colectand date prin intermediul ADN-ului din materiile fecale ale animalelor. Aceasta informatie codifica rezistenta antimicrobiana din comunitatea bacteriana a tractului intestinal. Acesta este denumit „rezistom” si cuprinde toate genele de rezistenta prezente in tractul intestinal.

Rezistenta la antibiotice

Animalele si cele cele noua tari au diferit in ceea ce priveste rezistenta la antibiotice, reflectand diferenta si gradul de utilizare al antibioticului per specie si tara. O rezistenta mai mare apare in tracturile intestinale ale porcilor comparativ cu broilerii, in timp ce o varietate mai mare de gene de rezistenta apare la pui.

Mai multe gene AMR recent descrise ca fiind critice, inclusiv mcr-1 si optrA au fost detectate – abundenta carora a diferit intre speciile gazda si intre tari.

Relevant pentru animale si pentru oameni

Cercetatorii spun ca rezultatele studiului, publicate in jurnalul Nature Microbiology, sunt relevante atat pentru animale cat si pentru oameni, avand in vedere ca oamenii sunt expusi la genele de rezistenta prin intermediul hranei.

Publicatia este una din rezultatele unei colaborari internationale din cadrul proiectului EU, EFFORT: ”Ecologia de la ferma la furculita a rezistentei si transmiterii medicamentelor microbiene”. Acest proiect are ca scop studierea complexului epidemiologic si ecologic al rezistentei antimicrobiene si a interactiunilor dintre bacteriile la animale, lantul alimentar si mediu.

Proiectul de cinci ani, care se desfasoara pana la finalul acestui an, consta in 19 parteneri din 10 tari europene – Olanda, Belgia, Germania, Danemarca, Polonia, Bulgaria, Elvetia, Italia, Spania si Franta.

Rezultatele complete ale comisiei europene vor fi dezvaluite la o conferinta de doua zile in Utrecht la sfarsitul lunii noiembrie.