Reducerea poluarii cu amoniac de la bovine

Imbunatatirea constructiei grajdului, procesul de curatare si tratamentul gunoiului de grajd ar putea reduce emisiile de amoniac de la bovinele de lapte comerciale cu 17-50%, conform unui studiu nou publicat in Jurnalul Science of the Total Environment. Studiul ofera o lista a tehnicilor si tehnologiile care ar putea asigura reduceri mari in emisiile de amoniac.

Poluarea cu azot reactiv si, mai specific, poluarea cu azot in general are un impact asupra mediului si asupra sanatatii umane – poate conduce la dezvoltarea algelor in apa proaspata, amenintarea vietii acvatice si poate contribui la formarea smogului care deterioreaza sanatatea umana.

„Sub tabloul Natura 2000, tarile membre UE au fost solicitate sa reglementeze eliberarea de azot reactiv din ecosistemele protejate natural”, spune conducatorul de studiu Luciano Barreto Mendes, membru in IIASA Air Quality and Greenhouse Gases and Ecosystems Services and Management. „Dar exista o lipsa de date empirice cu privire la cum sa realizam acest luctu. Studiul nostru are ca scop stabilirea nivelului pana la care managementul si tehnologiile de constructie ar putea reduce emisiile la o scara complet comerciala pentru grajdurile de nisa destinate vacilor de lapte”.

Mendes si colegii sai au abordat problema utilizand un model de emisii al azotului care a fost destinat pentru a calcula potentialul de reducere al emisiilor de amoniac pentru hambarele noi sau adaptate pentru vacile de lapte. Acesta incorporeaza tehnologii de management si procese destinate sa reduca poluarea.

In nord-vestul Europei, vacile de lapte sunt de obicei adapostite in hambare mari, unde sunt tinute libere, iar gunoiul de grajd, care este sursa emisiilor de amoniac, este indepartat si depozitat intr-o groapa sub hambar. Un anumit numar de factori contribuie la cantitatea de amoniac eliberata din gunoiul de grajd in aer, incluzand procesele chimice, temperatura si fluxul de aer.

Noul studiu stabileste potentialul de reducere al emisiilor printr-un numar de tehnici, care includ curatarea podelei, spalarea acesteia cu apa, acidifierea gunoiului de grajd si utilizarea diferitelor tipuri de pardoseala.

„Gunoiul de grajd provenit de la vaci ar putea fi cel mai fascinant subiect de cercetare, dar modul in care gestionam deseurile are un impact major asupra sanatatii mediului. Acest studiu ofera un set util de interventii pe care fermierii si factorii de decizie politica il pot utiliza pentru a anunta conformarea cu reglementarile UE”, spune Mendes.

Credit: Mendes si colab. (2016)