Biosecuritatea in fermele de taurine

Unii medici veterinari practicieni pur si simplu uita sau ignora masurile de biosecuritate din fermele de vaci. DSV-urile nu au nici un interes sa informeze proprietarii despre obligatiile legale ce le revin dar aplica amenzi pe banda rulanta daca se intampla sa apara vreo problema. Norocul tuturor este ca, printr-o minune suntem feriti de epizootii majore. Aceasta fiind situatia de fapt sa discutam totusi pe margine biosecuritatii deoarece este un aspect mult prea important pentru o ferma si prosperitatea fermierului.

Ca o definitie, biosecuritatea reprezinta toate masurile organizatorice si tehnice ce sunt aplicabile intr-o exploatatie pentru prevenirea introducerii, persistentei si raspandirii de agenti patogeni, astfel incat sa se previna aparitia bolilor transmisibile. Cu alte cuvinte, fermierul trebuie sa isi stabileasca un set de masuri proprii prin care sa indeplineasca acest obiectiv. Exista programe de biosecuritate standard care pot fi usor gasite la o cautare pe internet, aceasta pentru a indeplini necesitatea legala de a avea un document scris care sa fie prezentat autoritatilor in cazul in care fermierul este intrebat de aceste aspecte la o inspectie. Unele dintre aceste masuri sunt bune a fi aplicate si pot sa isi arate efectele imediat sau in timp. Important este ca femierul sa inteleaga un lucru esential: existenta unor reguli proprii, gandite si aplicate de el, pentru a preveni imbolnavirea propriilor animale este cel mai important program de biosecuritate. Nu trebuie sa fii expert in bolile animalelor sau in medicina pentru a sti ca nu trebuie sa lasi animale straine sa vina in contact cu animalele proprii, ca pasunea ta trebuie sa fie protejata in a fi tranzitata de alte animale, sa nu lasi persoane straine sa intre in contact cu animalele tale si mai ales ca soliciti medicului veterinar sa se schimbe de haine, sa se spele pe maini si sa isi protejeze parul pentru a nu lua/transmite agenti patogeni prin plimbarile lui de la o ferma la alta. Pana la urma este ferma ta, sunt banii tai si este bine sa te gandesti ca a preveni o boala este de zeci de ori mai ieftin, oricat ar insemna aceasta in bani, decat sa combati o boala si mai ales una cu o mare difuzibilitate care poate sa iti ucida animalele.

Aceste masuri sunt obligatorii pentru toate tipurile de ferme de crestere a taurinelor. Conform prevederilor legale aceste pot fi:
a) sistemul de crestere a bovinelor in exploatatiile agricole familiale, in care produsele de origine animala rezultate de la acestea sunt destinate consumului familial;
b) sistemul comercial de crestere a bovinelor in exploatatiile agricole comerciale, din care se comercializeaza pe piata unica europeana animale vii si produsele de origine animala de la acestea.

Este bine de specificat faptul ca in a doua categorie intra si "baba Leana" cu doua sau trei vaci care produc o cantitate variabila de lapte si care ajunge sub forma de branza si smantana pe piata libera, sau cum este cunoscut in Uniunea Europeana: comert direct cu produse alimentare.

Pentru a reglementa aspectele si obligativitatea masurilor de biosecuritate, ANSVSA a emis Ordinul nr. 34/2009 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate in exploatatiile de crestere a bovinelor.

Conform acestui ordin, detinatorii de bovine au obligatia de a respecta anumite masuri minime de biosecuritate, functie de tipul exploatatiei.

Detinatorii de bovine din exploatatiile agricole comerciale de crestere a bovinelor au urmatoarele obligatii:
a) sa fie inregistrati/autorizati sanitar-veterinar in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
b) sa asigure asistenta sanitara veterinara realizata de medicul veterinar de libera practica;
c) sa asigure aplicarea normelor sanitare veterinare privind popularea, protectia si bunastarea bovinelor si a programelor de supraveghere a sanatatii acestora, pastrarea evidentelor prevazute de normele sanitare veterinare, precum si aplicarea masurilor dispuse de catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor;
d) sa asigure spatii pentru schimbarea hainelor si a incaltamintei de strada cu echipamentul de protectie, instalatie de spalare si dezinfectie a mainilor persoanelor care intra si ies din incinta exploatatiei;
e) sa interzica accesul in exploatatie persoanelor care nu lucreaza direct in procesul de productie; fac exceptie organele de indrumare si control din cadrul directiei sanitar-vererinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti si al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, care pot intra numai cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare;
f) sa asigure adapostirea separata a bovinelor nou-introduse in exploatatie pana la clarificarea statusului de sanatate;
g) sa asigure efectuarea reproducerii bovinelor prin monta naturala sau prin insamantari artificiale, numai cu tauri autorizati sanitar-veterinar sau material seminal corespunzator;
h) sa asigure spatii pentru depozitarea cadavrelor si a altor deseuri de origine animala destinate distrugerii;
i) sa asigure facilitati pentru realizarea actiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare de catre o societate comerciala autorizata sau de catre o echipa proprie coordonata de medicul veterinar de libera practica din exploatatia agricola comerciala de crestere a bovinelor;
j) sa asigure depozitarea si prepararea furajelor, ca activitate integranta a exploatatiei;
k) sa asigure evacuarea si depozitarea dejectiilor, a gunoiului, astfel incat sa nu constituie surse de difuzare a bolilor;
l) sa notifice prin sistemul TRACES la directia sanitar-­veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiva municipiului Bucuresti, intentia privind introducerea/scoaterea de bovine in/din exploatatie si alte miscari interne de bovine;
m) sa notifice fara intarziere medicului veterinar de libera practica imputernicit de catre directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti aparitia unor modificari in starea de sanatate a bovinelor; sa ia masuri pentru izolarea animalelor bolnave si suspecte, a celor moarte sau taiate de urgenta si sa nu permita folosirea, vanzarea sau distribuirea produselor de origine animala provenite de la aceste animale, precum si scoaterea din ferma a furajelor, gunoiului si a altor materiale.

Pentru prevenirea introducerii de boli infectocontagioase, detinatorul exploatatiei inregistrate/autorizate sanitar-veterinar poate sa intocmeasca si sa implementeze un program de biosecuritate propriu, dezvoltat pe proceduri care sa aiba la baza regulile generate de biosecuritate, specifice exploatatiei, avizat de directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.

In exploatatiile agricole familiale regulile generale de biosecuritate de crestere a bovinelor sunt:
a) sa respecte prevederile legale in vigoare referitoare la asigurarea reproducerii bovinelor din exploatatie numai prin utilizarea reproducatorilor autorizati sanitar-veterinar;
b) sa declare medicului veterinar de libera practica imputernicit de catre directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti si la primarie bovinele proprii, pe rase, sexe si categorii de varsta;
c) sa nu introduca timp de cel putin 15 zile bovinele nou-achizitionate in efectivele constituite in turme sau cirezi; aceste animale vor fi tinute in perioada de 15 zile numai in exploatatia proprie;
d) sa intretina bovinele si adaposturile acestora in conformitate cu normele de protectie si bunastare a animalelor;
e) sa prezinte, la solicitarea medicului veterinar de libera practica imputernicit, la data, ora si locul stabilite, animalele pentru efectuarea unor actiuni sanitar-veterinare de supraveghere obligatorii;
f) sa permita personalului directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti verificarea starii de sanatate a animalelor din exploatatie si sa il sprijine in efectuarea actiunilor sanitar-­veterinare din normele metodologice de aplicare a Programului actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului, aprobat anual prin ordin al presedintelui;
g) sa anunte fara intarziere directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, prin medicul veterinar de libera practica imputernicit, aparitia unor semne de boala la bovine, a primelor cazuri de moarte sau taiere de urgenta, iar pana la sosirea personalului sanitar-veterinar sa izoleze exemplarele bolnave, sa pastreze pe loc cadavrele, carnea, organele sau alte produse rezultate de la animalele taiate de urgenta, luand masuri ca acestea sa nu fie folosite sau vandute;
h) sa respecte prevederile legislatiei sanitar-veterinare in vigoare cu privire la conditiile de taiere si de valorificare a bovinelor.

Recomandarea noastra este sa aplicati aceste reguli nu numai pentru a evita sanctiunile aplicate de inspectorii DSVSA ci mai ales pentru a va proteja efectivul. In cazul unei boli majore la vacile dvs. riscati ca alaturi de aplicarea unor masuri drastice de prevenire a raspandirii bolii, care poate duce pana la sacrificarea si distrugerea intregului efectiv, sa fiti si sanctionati pentru nerespectarea acestor masuri de biosecuritate.

Nu ezitati sa solicitati sprijinul medicului veterinar responsabil de ferma dvs pentru a realiza un astfel de plan bine pus la punct cu masuri clare pentru intreg presonalul fermei inclusiv pentru dvs cat si pentru medic. Realizati acest plan scris, consultati-va din nou cu medicul veterinar in privinta lui, instruiti oamenii, realizati panouri de afisaj cu regulile minime de respecta in ferma si urmariti ca toata lumea sa il respecte. Este vorba de banii si viata dvs pe care astfel o protejati.

Recomandarea noastra pentru medicii curanti ai fermelor este sa discute cu proprietarul sa il ajute sa inteleaga si sa aplice practic astfel de programe. Lasand la o parte obligativitatea si responsabilitatea legala a medicului de a avea in ferma pe care o pastoreste, a implementarii unor astfel de programe, discutiile cu proprietarul si explicatiile laboriase pot crea pe langa o apropiere de proprietar si o usurare ulterioara a unei munci extrem de dure si cu un final nu tocmai placut atat pentru el cat si pentru proprietar. Aparitia unei epizootii majore poate scoate din circuitul economic ferma sau fermele si atunci falimentul medicului va fi o chestie la fel de concreta ca si falimentul fermierilor. Pe de alta parte costurile unor tratamente de masa nu este la indemana nici unui fermier dar raspunderea medicala este uriasa si, astfel medicii veterinari se pot trezi in imposibilitatea aplicarii unor tratamente corecte pe motivul ca "proprietarul nu are bani si nu plateste" fapt care nu il scuteste de raspunderea medicala in fata Comisiei de Deontologie in cazul unei reclamatii ca nu si-a facut treaba cum trebuie. Indiferent cum este privita nu este nici in avantajul medicului si nici a fermierului aparitia unor boli in ferma.

Si pentru inspectorii DSVSA ar fi o recomandare sau o sugestie. Incercati sa realizati sesiuni de prezentare si instruire a fermierilor impreuna cu medicii veterinari privind importanta si legislatia privind biosecuritatea. In afara faptului ca medicul veterinar oficial trebuie sa fie un organ de control intransigent care vede daca sunt aplicate normele privind biosecuritatea este nevoie sa fie si un sfatuitor avizat si cu cunostinte legale despre problema. Astfel fermierii pot intelege mai bine rolul si importanta biosecuritatii, medicii veterinari pot primi un sprijin moral in aplicarea acestor norme iar dvs dormiti linistiti noaptea si nu veti ramane blocati zi si noapte in forcar incercand sa combateti ceea ce nu s-a prevenit.