Factori de risc in conditii de iarna

Daca interventia crescatorului nu conduce la crearea unor parametri optimi, de confort, pentru animale, consecintele vor fi grave:
nerealizarea indicatorilor de productie;

• pierderi la tineret;
• ineficienta interventiilor profilactice si curative;
• aparitia bolilor determinate de fungi si microorganisme conditionate patogen.

In tara noastra, o mare parte din factorii de risc actioneaza in perioada rece a anului (temperaturi de10, -20¼òæC) si, de aceea, interventia crescatorilor este foarte importanta.

Temperatura are o mare importanta in perioada de iarna. Un rol deosebit pentru mentinerea unor valori optime ale acestui parametru il are capacitatea izolanta a peretilor si acoperisului. Schimbarile bruste de temperatura influenteaza negativ digestibilitatea furajelor si favorizeaza aparitia bolilor respiratorii. Frigul din adaposturi influenteaza negativ desfasurarea reproductiei, productiei si realizarea sporului mediu zilnic la tineret, la toate speciile de animale.

Umiditatea reprezinta cantitatea de vapori de apa existenta in atmosfera adapostului. Aerul foarte uscat produce uscarea mucoaselor si diminuarea rezistentei organismului la actiunea unor agenti patogeni. De asemenea, umiditatea ridicata impiedica functionarea normala a sistemului de termoreglare. Efectele sunt grave atunci cand umiditatea in exces se asociaza cu temperaturi scazute. Umiditatea necorespunzatoare din adaposturi favorizeaza aparitia imbolnavirilor mai ales la tineret datorita aparitiei si dezvoltarii unor mucegaiuri si microorganisme patogene care actioneaza pe fondul scaderii rezistentei organismului cu pierderi economice deosebite.

Ventilatia este reprezentata de schimbul de gaze intre interiorul si exteriorul unui adapost pentru animale, avand drept scop eliminarea gazelor nocive (provenite din procesul de expiratie al animalelor, din gazele degajate din dejectii si unele alimente cum ar fi silozul etc.) si introducerea aerului curat.

Dintre componentele aerului dintr-un adapost trebuie evitate, datorita influentei negative asupra animalelor, urmatoarele:
bioxidul de carbon (nu trebuie sa depaseasca 0,3%); diminueaza cantitatea de oxigen din adapost;

• oxidul de carbon este mult mai toxic (doza maxima admisa este de 0,02 mg/litru aer) deoarece inhalat, impreuna cu hemoglobina, formeaza un compus stabil anhiland posibilitatea desfasurarii schimburilor respiratorii ale organismului;
• amoniacul rezulta din fermentarea dejectiilor daca acestea nu sunt eliminate periodic din adapost. Prezenta acestui gaz toxic este perceputa atunci cand se depaseste doza de 0,026% prin iritarea mucoaselor (respiratorie si conjunctivala) atat pentru animale, cat si pentru crescator;
• particulele solide trebuie evitate deoarece pot contine numeroase microorganisme patogene pentru animale.
  Iluminarea neasigurarea acestui parametru esential in cresterea animalelor potrivit normelor poate influenta:
• functiile fiziologice, dar mai ales pe cele de reproductie;
• nu se realizeaza sinteza unor vitamine (D) favorizand aparitia rahitismului la tineretul tuturor speciilor de animale.

Suprapopularea apare atunci cand nu se asigura suprafetele utile (in m 2 ) necesare fiecarei specii si categorii de animale si poate determina:

• vicierea aerului din adapost;
• evacuarea dificila a dejectiilor;
• reducerea frontului de furajare care determina consumarea inegala a ratiei de furaje cu consecinte asupra cresterii;
• aparitia unor boli transmise pe cale respiratorie, digestiva sau cutanata.

La bovine, de exemplu, suprapopularea conduce la acumulari de amoniac care determina cresterea incidentei mamitelor, pododermatitelor si bronhoprneumoniilor iar productia de lapte poate scadea pana la 33 %.

Asternutul - are rolul de a izola termic organismul animal fata de pardoseala. Poate fi alcatuit din paie si pleava de graminee, vreji de leguminoase, reziduuri industriale etc. Indiferent de produsul utilizat acesta trebuie sa fie un bun izolant si absorbant in caz contrar sanatatea si igiena corporala a animalelor au de suferit. In contact cu o pardoseala rece, daca asternutul nu izoleaza corespunzator si mentine umiditatea, productia de lapte la bovine poate sa scada cu aproximativ 20% si este favorizata aparitia afectiunilor podale.

Gunoiul de grajd poate interveni in vicierea aerului din adapost daca eliminarea sa nu se realizeaza zilnic. Obisnuinta crescatorilor de a mentine in adapost cateva zile dejectiile in scopul mentinerii unor valori termice crescute prin caldura degajata de acestea este o practica gresita indiferent de specie si sistem de exploatare.
Gunoiul de grajd scos din adaposturi nu se depoziteaza la intamplare ci in locuri special amenajate (platforme) pentru a asigura distrugerea unor agenti patogeni prin procesul de fermentare si a proteja astfel sanatatea animalelor si a omului.
Alaturi de microclimat, un rol important in asigurarea productiilor zootehnice si mentinerea sanatatii efectivelor de animale il au adaparea si alimentatia.

Adaparea constituie o veriga foarte importanta pentru cresterea si apararea sanatatii animalelor. De aceea, apa trebuie sa indeplineasca unele conditii:

• asigurarea potabilitatii in conformitate cu STAS 1342/1991 si Ordinul nr. 76/1987 al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei;
• administrarea in conditii stabilite prin normele de crestere si aparare a sanatatii animalelor;
• asigurarea necesarului de specii si categorii de animale;
• dezinfectia fantanilor in conditiile stabilite prin norme tehnice sanitare si sanitar-veterinare.

Alimentatia asigurarea acestui parametru important pentru cresterea si apararea sanatatii animalelor apartine in exclusivitate crescatorului. Hrana animalelor poate fi asigurata prin:

• nutreturi fibroase: fan, faina si granule de plante verzi deshidratate, faina de nutreturi fibroase;
• nutreturi suculente: siloz, semisiloz, nutreturi verzi, borhoturi, resturi culinare (cu respectarea normelor sanitar-veterinare);
• nutreturi grosiere: paie de cereale, coceni de porumb, ciocalai de porumb, vrejuri, pleava, gozuri, dejectii de pasari;
• nutreturi concentrate: concentrate cultivate, industriale, fainuri proteice de origine vegetala, fainuri proteice de origine animala;
• nutreturi energetice: grasimi vegetale furajere, grasimi animale furajere, zahar furajer, glucoza, amidon, melasa;
• substante minerale: fosfor, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, fier, cupru, iod, zinc, seleniu;
• aditivi furajeri: vitamine si aminoacizi.

PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE SI SFATURI EXPERTE CONSULTATI MEDICUL VETERINAR CURANT SAU UN MEDIC VEDTERINAR SPECIALIST.Va rugam sa retineti ca informatiile prezentate sunt pentru informarea dvs., date oferite de medici veterinari experti. Aspectele practice si manifestarile clinice pot avea semnificatii variabile specifice fiecarui individ de aceea aceste articole nu sunt un substitut pentru o examinare clinica efectuata de un medic veterinar. Pentru intrebari particularizate situatiei dvs., va rugam sa intrebati un medic veterinar in sistemul SENSA. Aceste informatii fac parte din programul de informare corecta a proprietarilor de animale de companie sau de ferma derulat de Revista Veterinarul impreuna cu colaboratorii si editorii sai.