Gunoiul de grajd si bacteriile rezistente la medicamente

Majoritatea bacteriilor sunt inofensive. Cu toate acestea, dintre agentii patogeni renumiti care isi au originea in balegarul de bovine amintim E. coli, Salmonella si Yersinia. Aceste bacterii pot dezvolta efecte grave cum ar fi febra, ameteala, diaree si voma. 

Tim McAllister este un cercetator stiintific principal in microbiologia si nutritia rumegatoarelor la „Centrul de cercetare Lethbridge in domeniul agriculturii si industriei agro-alimentare” in Alberta, Canada. McAllister si colegii sai au testat metode creative de tintire a genelor rezistente la antimicrobiene ce se regasesc in balegar. 

„Nu toate bacteriile sunt rele” a spus McAllister, „Provocarea o reprezinta gasirea genelor care au devenit rezistente si daca acestea vor afecta sau nu sanatatea omului”.

Bovinele sunt hranite sau injectate cu antimicrobiene in fiecare an pentru a le mentine sanatoase. Dar exista si un dezavantaj al utilizarii antibioticelor: „Cand utilizam antibiotice, rezistenta bacteriana este inevitabila”, a spus McAllister, „Intotdeauna se fac compromisuri in natura. Problema care se pune este care bacterie devine rezistenta si daca are vreo implicatie in sanatatea populatiei”.

La bovine, reziduurile de antibiotice pot fi excretate in materiile fecale si urina. „Chiar si cele mai pure soluri adapostesc bacterii rezistente la antibiotice. Apoi se pune problema de a descoperi daca aceste bacterii rezistente realizeaza schimburi de ADN cu alte bacterii care pot cauza infectii la om. Exista o posibilitate mica luand in considerare faptul ca majoritatea bacteriilor care supravietuiesc cu usurinta in corpul omului se descurca mai putin bine intr-un mediu mai vast”, a spus McAllister. 

Din fericire, majoritatea bacteriilor nu pot supravietui la temperaturi inalte. Din acest motiv, fermierii folosesc strategii de „gatire a balegarului” pentru a omori bacteriile inainte de a-l aplica pe sol. Una dintre strategii este cladirea balegarului in movile mari sub forma de piramida. Caldura generata de gramezile dense de gunoi de grajd functioneaza ca un cuptor. Majoritatea bacteriilor mor in urma expunerii la temperaturi mai mari de 55°C pentru cateva zile. O alta metoda de administrare a gunoiului de grajd o reprezinta brazdarea compostului. In locul gramezilor mari, inerte, gunoiul de grajd este pastrat in randuri lungi si este amestecat in mod regulat pentru a prelungi perioada de incalzire cu temperaturi care ajung pana la 71°C. 

Cercetatorii au vrut sa afle care metoda este cea mai sigura pentru a omori bacteriile si a degrada ADN-ul asociat rezistentei la antibiotice. Au folosit balegar de la bovine tratat cu diverse antibiotice, afland astfel ca cea mai buna metoda de a omori bacteriile cu gene rezistente este compostarea. Procesele de amestecare accelereaza descompunerea si reduc volumul de balegar. 

„Compostarea este un proces activ,” a spus McAllister, „Amestecati gunoiul de grajd astfel incat toate materialele sa atinga o temperatura mai inalta”. Depozitarea balegarului in gramezi functioneaza, dar nu complet. Caldura tinde sa se concentreze in mijlocul gramezii si nu ajunge la marginile exterioare. Experimentele viitoare pot pune in vedere drumul pe care il parcurg bacteriile de la ferma catre mediul inconjurator. McAllister a descris un experiment ideal pentru a descoperi unde ajung bacteriile rezistente daca nu au fost distruse de procesul de compostare sau de punere a gunoiului de grajd in movile. 

„Problema o reprezinta concentratia de bacterii si daca aceste concentratii migreaza. Calatoria majoritatii bacteriilor de la animal prin mediul inconjurator pana la oameni este una dificila, majoritatea bacteriilor nu supravietuiesc. Practicile de administrare a balegarului precum compostarea sau stocarea in movile pot face calatoria bacteriei si mai dificila”, a spus el. Urmarirea dinamicilor calatoriei bacteriene necesita o multime de oameni de stiinta si o multime de cereri de finantare.„Nu este partea mea favorita”, spune McAllister. „Dar imi place sa abordez noi domenii de cercetare”.