Primele 100 de zile de lactatie

Aceasta perioada este considerata de specialisti perioada cand se"fabrica" vaca si, practic, cand aportul energetic necesar productiei ridicate de lapte, vorbind mai ales de vacile performante, este depasit de capacitatea de consum a furajelor si cand echilibrul energo-proteic si vitamino-mineral au de suferit, constatandu-se ca nici o ratie din lume nu poate sa compensenseze pierderile deosebi de mari din aceasta perioada.

in aceasta perioada, vaca este obligata sa recurga si sa preia din rezervele proprii, reprezentate de maniamente (depozite de grasime), saruri minerale din sistemul osos, vitamine depozitate in tesuturi si organe, in ficat si splina. S-a constatat ca in fiecare zi, pentru fiecare 10 litri de lapte produs se pierde cca 1 kg din aceste depozite. Aceasta criza energetica poate fi prevenita printr-o pregatire corespunzatoare, in special in ultima parte a gestatiei (repausul mamar).

Cercetarile efectuate au relevat insa si caracterul nociv al furajarii excesive si a ingrasarii vacii. Pentru a fi mai concludenti, la rasa Friza americana s-a constatat ca nota ideala pe care trebuie sa o primeasca o vaca inaintea fatarii este 3,7, folosindu-se notarea pe scara 1-5. Aceste aspecte sunt demonstrate in partea terminala a graficului denumit "zona marilor greseli", in care intarcarea tardiva, incorect aplicata si cresterea in exces a volumului fatului determina aparitia fatarilor distocice, precum si a edemului mamar care anuleaza, practic, capacitatea mamogenezei normale prin invadarea cu tesut gras a spatiilor dintre lobii si acinii glandulari, care trebuie sa fie destinat cresterii numerice si functionale a acinilor mamari. De asemenea, viteii care se nasc cu exces de volum sunt de regula apatici, avand si o slaba rezistenta la imbolnaviri. in acelas timp, amintim ca pericolul distociilor prin exces de volum este mult crescut.

in principiu, se considera ca administrarea in perioada de intarcare a vacii, a unei ratii corespunzd unei productii asteptate de 10 kg lapte, indiferent de potentialul genetic real (care poate fi de 20-40 lg lapte/zi) este o condita corecta, verificata si testata pe sute de lactatii urmarite multianual.

ingrasarea vacilor, cat sislabirea lor excesiva, constituie un factor major de risc reproductiv, bine-nteles si productiv, evidentiat prin calduri inaparente, sterse, anovulatorii sau instalarea de corpi galbeni persistenti. Aceste fenomene fizio-patologice, sunt de fapt consecinta in principal a starii de cetoze (acumulari de corpi cetonici aparuti ca urmare a transformarii grasimilor de depunere in cantitate prea mare si lipsei unui suport energetic extern), astfel ca ficatul si alte filtre biologice nu le pot exclude la timp din organism.

Ca urmare a tulburarilor metabolice datorate cetozelor, are de suferit si apetitul vacii si bine-nteles de aici caderea fiziologica a curbei de lactatie.

in aceasta stare, apar de regula, o serie de afectiuni atat la nivelul sferei genitale cum ar fi endometritele, cat si la nivelul glandei mamare, mamitele, necesitand tratamente sustinute si costisitoare, punand in pericol integritatea morfologica si mai ales cea functionala a acestor segmente.

in cazul vacilor performante, se impune o supraveghere metabolica care s-a realizat deja in tarile dezvoltate prin determinarea concentratiei de azot ureic din lapte. Ureea apare in lapte la nivelul glandei mamare prin transfer pasiv din serul sanguin, echilibrarea concentratiei realizandu-se prin difuzia ureei de-a lungul canaliculelor mamare si prin mucoasa alveolara. Ureea din lapte este astfel un indicator nu numai al statusului nutritional ci si al performantelor productive ale vacilor lactante.

in prezent, testul ureei este obligatoriu in supravegherea furajarii corecte a vacilor de lapte in tarile Comunitatii Europene, si sunt puse la dispozitia crescatorilor, scheme de diagnosticare al deficitului sau excesului de proteina sau energie al ratiilor, scheme pe baza carora furajarea poate fi corecta in functie de nivelul productiei.

Mentionam ca laptele, in tarile comunitare, trebuie sa aiba 3,7% grasime, 3,4% proteina, numarul total de germeni (NTG) sa nu depaseasca 100.000/ml lapte, iar numarul de celule somatice sa nu fie mai mare de 50.000/ml lapte.

Pentru a hrani rational o vaca performera de 650 kg greutate corporala, cu 35 lg lapte in varful lactatiei, cu 4% grasime, propunem o ratie completa pentru sezonul de vara:

Ratia se va suplimenta cu 70 g de fosfat dicalcic.

Vacile intarcate vor primi o ratie echivalenta cu o productie de 10 litri lapte.

Sursa:www.telelearning.ro

PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE SI SFATURI EXPERTE CONSULTATI MEDICUL VETERINAR CURANT SAU UN MEDIC VEDTERINAR SPECIALIST.Va rugam sa retineti ca informatiile prezentate sunt pentru informarea dvs., date oferite de medici veterinari experti. Aspectele practice si manifestarile clinice pot avea semnificatii variabile specifice fiecarui individ de aceea aceste articole nu sunt un substitut pentru o examinare clinica efectuata de un medic veterinar. Pentru intrebari particularizate situatiei dvs., va rugam sa intrebati un medic veterinar in sistemul SENSA. Aceste informatii fac parte din programul de informare corecta a proprietarilor de animale de companie sau de ferma derulat de Revista Veterinarul impreuna cu colaboratorii si editorii sai.

pentru sfaturi experte intreaba un medic veterinar