Programul de lucru in ferma de vaci

De aceea in cazul fermelor de vaci de lapte, indiferent de dimensiunea lor, programul de lucru trebuie stabilit astfel incat activitatile, durata si succesiunea lor sa fie in concordanta cu cerintele biologice ale animalelor ce se exploateaza, favorizand mentinerea reflexelor conditionate. In plus, datorita specificului activitatii in fermele de vaci de lapte, pe langa confortul biologic al animalelor, programul de lucru trebuie sa vizeze si posibilitatile concrete de executie a lucrarilor.

Activitatile ce trebuie desfasurate intr-o ferma de vaci de lapte, indiferent de dimensiunea ei, se stabilesc pornind de la fluxul tehnologic care la randul sau, se stabileste pornind de la cerintele biologice ale animalelor si de la scopul urmarit in exploatare. Sunt vizate in primul rand cerintele nutritionale, confortul biologic, particularitatile reproductiei etc., iar in al doilea rand sunt vizate cerintele biologice privind secretia si ejectia laptelui si cerintele de calitate ale laptelui proaspat muls. Datorita faptului ca laptele este un produs organic perisabil, fluxul tehnologic va trebui astfel stabilit incat, mulsul, colectarea, depozitarea si livrarea laptelui sa se poata face fara a fi depreciata calitatea sa.

In stabilirea programului de lucru trebuie avut in vedere ca, pe parcursul a 24 ore, o vaca trebuie sa ingere cca 0,8 kg SU pentru un litru de lapte produs, ca trebuie mulsa de cel putin doua ori la interval de 12 ore intre mulsori, ca trebuie sa se odihneasca pentru a favoriza rumegarea, digestia ruminala si secretia laptelui si ca trebuie sa se miste (plimbarea zilnica), pentru a favoriza stimularea proceselor neuro-endocrine.

Pentru a putea fi executate in timp util, activitatile cuprinse in programul de lucru trebuie sa se desfasoare intre orele 5-11 si 15-20, rezervand intervalele dintre 20-5 si 11-15 pentru repausul fiziologic al animalelor (necesar pentru rumegare, digestia ruminala si secretia laptelui).
Programul de lucru trebuie sa inceapa cu curatenia sumara a standului de odihna si a trenului posterior al animalului, dupa care, trebuie sa se urmeze pregatirea pentru mulsul de dimineata. Aceasta se refera la pregatirea ustensilelor de muls (bidoane, galeti si/sau aparatul de muls), care au fost spalate si dezinfectate in seara zilei precedente (imediat dupa mulsul de seara). Cel care executa mulsul vacilor isi imbraca echipamentul de protectie sanitara a laptelui rezervat special a fi purtat doar in timpul mulsului, isi spala mainile si pregateste cele necesare igienizarii ugerului (apa calda, prosop pentru fiecare vaca in parte, sau de unica folosinta, vasul de premulgere, solutia dezinfectanta pentru mameloane, tifon curat si uscat pentru strecurarea laptelui etc.).

Mulsul fiecarei vaci trebuie sa debuteze cu spalarea si stergerea ugerului, premulgerea si masajul ugerului, masaj ce trebuie urmat de mulsul propriu-zis dupa cel mult un minut, pentru ca acesta sa se poata incadra in timpul de actiune al ocitocinei. Ejectia laptelui nu poate avea loc fara o prealabila simulare a structurilor de tip muscular ale ugeruluide catre ocitocina, iar timpul de actiune al acesteia este de 6-10 minute. Absenta acestui hormon in sangele ce iriga glanda mamara, face ca celulele mioepiteliale sa nu se contracte si sa nu aiba loc ejectia laptelui. Daca vidarea ugerului nu are loc complet, apare riscul ca laptele rezidual sa devina mediu de cultura pentru microorganismele ce invadeaza ugerul pe cale ascendenta (prin sfincterul mamelonar). In plus, o mulgere incompleta mentine o presiune intramamara marita, care limiteaza secretia ulterioara a laptelui.

Mulgerea mai multor vaci trebuie sa aiba loc in aceeasi ordine si la aceeasi ora, pentru a favoriza mentinerea reflexelor conditionate. In timpul mulsului nu trebuie efectuate alte activitati, si in primul rand, nu trebuie administrate furaje fibroase, care maresc nivelul de pulberi din adapost si furaje insilozate, care emana mirosuri, pentru a nu se deprecia calitatea laptelui proaspat muls. Trebuie evitati factorii de stres de orice natura (zgomote, bruscari si loviri ale animalelor etc.), deoarece acestea au efect inhibitor asupra ejectiei laptelui.

Dupa muls, laptele se introduce in bidoanele de muls dupa o prealabila strecurare, bidoane ce trebuie acoperite cu capace si scoase din adapost, pentru a evita contactul cu germenii, praful si mirosurile din adapost, urmand ca dupa aceea sa fie racit. Cu cat timpul de scadere a temperaturii laptelui, de la 37 grade Celsius la cca 5 grade Celsius este mai scurt, cu atat creste sansa de a obtine un lapte cu o incarcatura bacteriana mai scazuta (numar redus de germeni).

Dupa scoaterea laptelui din adapost se administreaza primul sortiment de furaj prevazut in ratia zilnica. Este de preferat ca acesta sa fie fan de foarte buna calitate (sa aiba consumabilitate mare) pentru a permite ca, in scurt timp sa poata fi administrate concentratele. Referitor la acestea, trebuie mentionat ca, alegerea tipului de concentrate este conditionata de tipul de furaj de volum, pentru a realiza raportul energo-proteic al ratiei. In cazul furajelor de volum proteice (lucerna sau trifoi sub forma de masa verde, fan sau sub forma insilozata) sunt indicate concentratele energetice (cereale) iar in cazul furajelor de volum energetice (graminee: porumb, iarba de Sudan, pajiste naturala sub forma de masa verde, uscata sau insilozata) sunt indicate concentratele proteice (tarate de grau, sroturi etc.). Cand sunt utilizate concentratele energetice (cereale bogate in amidon usor fermentabil) acestea trebuie administrate in mod fractionat, in mai multe reprize, de preferinta nu mai mult de 2 kg la o administrare. Cantitatea zilnica de concentrate trebuie stabilita in functie de productia zilnica de lapte (circa 100-250 g/litru in cazul productiilor medii si circa 300-400 g/litru in cazul productiilor mari), dar trebuie avut in vedere sa nu depaseasca 50% din substanta uscata a ratiei. In cazul vacilor cu productii medii de lapte (pana la 2 l/zi) raportul optim este de 40% concentrate/60% furaje de volum (exprimata in SU). Este indicata o oarecare alternanta intre concentrate si fibroase pentru a favoriza digestia ruminala.

Urmeaza igienizarea ustensilelor de muls. Aceasta incepe cu o prespalare cu apa la 40 grade Celsius, pentru a evita arderea depunerilor de natura proteica, care este urmata de spalarea propriu-zisa cu apa la 80-85 grade Celsius si care se incheie cu o clatire cu apa rece. Alegerea detergentului se va face in functie de natura depunerilor. Pentru indepartarea depunerilor de grasime si proteine sunt recomandati detergentii alcalini , iar pentru indepartarea depunerilor minerale (in special de calciu) sunt recomandati detergenii acizi . Acesti detergenti nu trebuie utilizati simultan pentru ca se neutralizeaza reciproc. Ei vor fi utilizati alternativ iar frecventa utilizarii detergentilor acizi va fi stabilita la nivelul depunerilor de calciu pe bidoane, nivel dependent de duritatea apei folosite.

Este bine ca aceste activitati sa fie executate pana in jurul orei 8, cand animalele trebuie scoase fie in padoc, unde sa primeasca cca 50% din furajul de volum si unde sa realizeze miscarea zilnica necesara, fie la pasune. Atat in padoc cat si pe pasune vacile de lapte trebuie sa aiba asigurata o sursa de apa potabila, curata si rece care sa permita adaparea la discretie si sa aiba asigurata umbra necesara unei odihne corespunzatoare. Tot aici animalele trebuie urmarite pentru depistarea caldurilor. Trebuie mentionat faptul ca, momentul optim de depistare a vacilor in calduri este acela cand restul animalelor se odihnesc (in timpul pranzului si in timpul noptii). insamantarea sau monta trebuie executate dupa 12 ore de la depistarea animalelor in calduri astfel: vacile depistate dimineata vor trebui insamantate dupa amiaza, iar cele depistate dupa amiaza vor trebui insamantate in dimineata zilei urmatoare.
Dupa scoaterea animalelor din adapost trebuie efectuata curatenia, care consta in evacuarea dejectiilor si a tuturor resturilor de natura organica ce pot constitui mediu nutritiv pentru microorganismele ce populeaza in mod obisnuit mediul inconjurator.

In timpul ce urmeaza trebuie executate activitatile de aprovizionare cu materii si materiale (furaje etc.), tratamente, diferite actiuni zootehnice (lotizari, inmatriculari, cantariri etc.) si altele in functie de necesitati.

Dupa furajare animalele trebuie sa se odihneasca intr-un loc curat, uscat, racoros, lipsit de insecte si de zgomote.

In cazul vacilor aflate in debutul lactatiei si care au productii de lapte de peste 40 litri/zi se poate practica o a treia mulsoare (la pranz) acolo unde este posibil. insa, datorita dificultatilor de ordin organizatoric pe care le genereaza a treia mulsoare, se poate renunta la ea cu conditia ca, mulgerea realizata in 2 reprize (dimineata si seara) sa permita vidarea totala si rapida a glandei mamare si sa stimuleze secretia laptelui.

A doua mulsoare trebuie executata la un interval de 12 ore fata de prima. Inainte de pregatirea pentru muls animalele trebuie introduse in adapost, unde primesc borhot de bere si/sau concentrate. Operatiunile legate de pregatirea pentru muls, mulsul propriu-zis, colectarea laptelui, spalarea si dezinfectarea ustensilelor de muls sunt aceleasi si se decurg in aceeasi ordine.

In cazul vacilor care au fost la pasunat, dupa muls se poate administra un supliment de hrana (masa verde sau fan). Cele care au fost furajate la padoc li se administreaza a doua jumatate din furajul de volum prevazut de ratia furajera.

Este indicat ca, pe timp de noapte vacile sa stea tot in padoc urmand a fi introduse in adapost a doua zi dimineata, in vederea pregatirii pentru muls. Acest procedeu trebuie aplicat atat cat permit conditiile meteorologice. Pe timp de iarna vacile raman in adapost dupa mulsul de seara, iar scoaterea in padoc pe timp de zi poate fi anulata doar in zilele in care conditiile meteorologice sunt potrivnice.

Fermele mici si mijlocii se diferentiaza de cele mari prin numarul de animale supuse exploatarilor si prin forma de proprietate. Avantajul lor consta in faptul ca volumul de lucrari este mai redus si ca poate creste gradul de exactitate in executia activitatilor, ceea ce permite o imbunatatire a ingrijirii si o marire a rentabilitatii exploatarii.

PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE SI SFATURI EXPERTE CONSULTATI MEDICUL VETERINAR CURANT SAU UN MEDIC VEDTERINAR SPECIALIST.Va rugam sa retineti ca informatiile prezentate sunt pentru informarea dvs., date oferite de medici veterinari experti. Aspectele practice si manifestarile clinice pot avea semnificatii variabile specifice fiecarui individ de aceea aceste articole nu sunt un substitut pentru o examinare clinica efectuata de un medic veterinar. Pentru intrebari particularizate situatiei dvs., va rugam sa intrebati un medic veterinar in sistemul SENSA. Aceste informatii fac parte din programul de informare corecta a proprietarilor de animale de companie sau de ferma derulat de Revista Veterinarul impreuna cu colaboratorii si editorii sai.